În braţele morţii

Capitolul I


Un nou an şcolar începe,dar nu unul oarecare .Ci primul an de liceu ,abea aşteptam ,dar va fi destul de greu , deoarece voi fi nevoită să locuiesc departe de familie ,fiindcă liceul care mi l-am ales nu e în oraşul meu ,aşa că voi fi nevoită să mă mut .Bănuiesc că voi sta cu chirie la cineva.Vă întrebaţi de ce nu vreau să aleg să stau la internat ?!Urăsc să împart camera cu persoane necunoscute şi nu numai că asta ar fi problema ,ci şi faptul că urăsc să fie dezordine în cameră ,să fie gălăgie când dorm şi multe altele.
La acest liceu vor veni din câte am înteles două colege de ale mele,de liceu, dar nu foarte apropiate .Acesta va fi ultimul week-end cu familia ,după care îmi voi lua rămas bun de la ei şi de la tot ce iubesc ,desigur,până mă voi întoarce .Făcându-mi bagajul cu mama:
-Scumpo ,vezi ce faci pe acolo şi să ai mare grijă! Mama ştie că eşti o fată isteaţă şi descurcăreaţă, şi că nu o să cauzezi probleme gazdei ,la liceu sau ce mai ştiu eu .
-Da mamă, stai fără griji!Mulţumesc mult de sfaturi !O să-mi fie dor de voi dar o să ne auzim zilnic la telefon.
După ce am terminat de făcut bagajele m-am dus să o ajut pe mama să pregătească cina .
După masă , am făcut un duş şi m-am îmbrăcat în pijamale . Am intrat în cameră ,mi-am făcut aşa-zisul ghiozdan pentru următoarea zi şi m-am băgat în pat .Am adormit gândindu-mă la ziua care urma să vină.
Trezită de soneria telefonului foarte enervantă ,m-am dat jos din pat pe jumătate adormită ,cu prosopul în mână la baie. Am mâncat în grabă un bol de cereale cu lapte şi m-am dus să mă îmbrac .Ca ţinută am ales o pereche de pantaloni negri , o cămaşă în carouri ,un tricou alb şi o pereche de botine .M-am urcat în maşină împreună cu mama şi tata şi am pornit la drum .Mergând cam o ora ,două, am ajuns în faţa liceului. Părea ok . Mi-am luat ghiozdanul şi am coborât.
- Crezi că de aici te descurci ? Sigur nu vrei să asistăm şi noi la festivitate?
- Da ,mamă ! Sunt foarte sigură . . . Grăbiţi-vă să ajungeţi şi la serviciu.
- O să ne lipseşti foarte mult! au spus ei
- Şi voi mie! Apoi mama ma strâns în braţe .
- O să îţi ducem noi bagajele la fata cu care vei sta .
Intrând pe poarta liceului m-au cuprins nişte emoţii mari .Dar vor trece ,îmi spun eu în gând ,încurajându-mă .Nici nu intru bine , căci se aude o voce ce strigă:
-Hei,aici ! Şi mă întorc.
Era Alina,una din cele doua fete de care v-am zis .O tipa blondină ,cu ochii mici şi căprui , cu o silueta ca de viespie dar înaltă .E genul de persoană care îşi face prietenii foarte repede şi acest lucru o avantajează . Nu durează mult şi o văd că se îndreaptă spre mine.Ah,era cât pe ce să specific că are început de piţiponcenie,o boala destul de răspândită în zilele noastre.
- Ce faci , fato ?întreabă ea
- Ce aş putea să fac?!
- Eşti cam îmbufnată de dimineaţă .Nu ai văzut-o pe Bianca ?
Dând din cap în semn că nu mi-a spus că o sa ne mai vedem şi a plecat.
M-am tot uitat prin jur ,căutând cu privirea un loc la umbră .Fiind cald ,chiar foarte cald pentru o zi de toamnă , m-am aşezat jos sub un  stejar foarte batrân . Pe la ora 9:45 s-a ţinut acea festivitate .Când am intrat în clasă era o gălăgie foarte mare ,îmi aducea aminte de clasa întâi .M-am uitam după un loc . Mai erau doar cateva .A doua bancă de la geam nu era ocupată de nimeni,aşa că am preferat să stau acolo .Nu la mult timp ,intră în clasă trei băieţi îmbrăcaţi destul de elegant .Unul dintre ei avea părul blond- închis , al doilea brunet şi ultimul un castaniu foarte deschis .Aveau ceva aparte ,pareau foarte ciudaţi ,erau diferiţi faţă ceilalţi . Doi s-au aşezat în dreapta mea şi celălalt a venit uşor, spre mine .Avea ochii negri şi era foarte înalt .
- Hei! Dacă nu te superi ,aş putea să mă aşez aici ?Mai este doar un loc liber şi acela este lângă un tip cu nişte ochelari funduri de sifoane şi foarte speriat.
- Hm ,bine …,deşi nu prea voiam .Şi îşi trânteşte rucsacul pe bancă .
În timp ce analizam clasa ,aud :
- Numele meu este Edward.
- Ahhh ,Oana . . .Încântată de cunoştinţă!
- Oh ,eu şi mai încântat!
- Poftim?Îmi face uşor cu ochiul şi îşi îndreaptă privirea spre ceilalţi elevi.La câteva minute apare pe uşă o doamnă îmbrăcată cu o fustă neagră până la genunghi ,o cămaşă albă şi o pereche de pantofii negri lucioşi . Avea părul coafat într-un coc .
- Bună ziua, tuturor! Începând de astăzi eu sunt diriginta voastră ,mă numesc Popescu Florentina iar mai multe veţi afla pe parcurs!
După ce a făcut prezenţa.Şi după ce am terminat de discutat am plecat. Imediat ce-am ieşit din clasă se aude o voce strigând:
-Hei tu , aşteaptă!
Prima oară nu am dat atâta importanţă gândindu-mă că nu pe mine m-ar striga.
-Hei ,Oana ,am spus să mă aştepţi !
În acel moment mă opresc,întorcându-mă...

(Hei,aştept sfaturi şi critici. PS:Primele patru capitole le am scrise şi pe pagina de facebook.)

Spațiu după semnele de punctuație și ortografie, doar după și la final, poți lăsa doar un punct, nu-s necesare 3. În rest, corecturi pe formă.

Se va ocupa unul dintre criticii noștri de ficul tău dacă le ceri asta. Vezi la „Cerere de critică” -lași acolo comentariu cu linkul ficului, și capitolul care îl vrei criticat.

Hey Oana . A venit si critica. Nu stiu daca e mare sau e prea mica, luand in considerare ca e prima mea critica mai elaborata si diplomata.. nu stiu ce sa zic cu adevarat, doar sper sa te ajute :3 .

Sa incep fix cu inceputul inceputului.
Titlul - Primul an de liceu:
Cum am mai spus si in comentariu meu inocent, este mult prea folosit. Aproape ca nici nu transmite ceva.. acel ceva. Oamenii sunt atrasi prima oara de titlu si daca lor nu li se pare okey atunci nici ca nu vor accesa pagina ficului. De asemenea si eu am problema asta, nimeni nu mi-a vizitat ficul datorita titlului. Acesta trebuie sa descrie intr-o oarecare masura povestea. Poate fi cum doresti tu, in romana sau chiar si engleza. Ma indoiesc ca nu stii aceste detalii, dar eu tot ti le-am transmis. Nu te oblig sa-l schimbi, acesta e un ajutor si pentru celalalte opere pe care le vei posta.

Berry a punctat bine. Dupa semnele de punctuatie si ortografie se pune "space". Majoritatea persoanelor se intreaba de ce sunt obligate sa puna spatiu. Pe langa faptul ca cititorul este atras de continut s.a.m.d, vazand ca are si o estetica buna ii va fi drag sa citeasca. Pentru mine e ca si cum as lasa sa respire descrierea.

Punctele de suspensie se folosesc doar atunci cand vrei sa spui ceva insa eziti acea parte sau vrei sa lasi cititorul in supans.

" Si  " se pune in interiorul enuntului, nu la inceput.
" Şi îşi trânteşte rucsacul pe bancă . "
Forma corecta: " Isi tranteste rucsacul pe banca ".

Inainte de " si, sau, ori " nu se pune virgula.
" Mama ştie că eşti o fată isteaţă şi descurcăreaţă, şi că nu o să cauzezi..."

Se pune virgula inainte de " desi, pentru ca, iar, insa, ci " etc.  ( Asta e mai mult pentru atentia de viitor, nu insinuez ca ai fi avut astfel de greseli in capitol ).  

Evitarea repetitilor. Intr-adevar, multa lume nu poate face asta mereu. Asta si cacofonia. In unele propozitii repetai mult " cu".
" O tipa blondină ,cu ochii mici şi căprui , cu o silueta... "
Forma corecta: " O tipa blondina ce avea ochii mici si caprui, silueta... "
Poti evita astfel de repetari prin orice mijoc.

Incerca sa eviti dialogurile seci. Nu ca ai avea prea multe, dar cele de genul:
" - Ce faci , fato ? " - Le poti descrie prin felul urmator:
" A venit spre mine si m-a intrebat ce fac" .

Cand termini capitolul il poti reciti de chiar trei-patru ori pentru a te asigura ca nu ai nicio greseala de tastare. Un sfat pe care il dau tuturor atunci cand am ocazia este acela de a cauta pe net un cuvant de care nu sunt siguri cum se scrie.

Pentru ca aceste capitole sa fie mai frumos conturate, adauga multe figuri de stil si descrie mai des sentimentele personajelor.

Eu una chiar sper ca te-am ajutat. Ma asteptam sa dureze mai mult. Scuza-ma ca nu am pus diacritice, dar imagineaza-ti cum ar fi sa pui copy- paste la fiecare litera in parte ...  Daca mai ai vreo rugaminte ma poti contacta ^^ .

Edit Berry: Am unit eu comentariile ca era double post.

Capitolul II

Rămân pe loc...
-Ai urechile înfundate? Să-ţi i-au un aparat auditiv sau te faci că nu auzi? se aude o voce pe un ton nervos
-Se pare că-ţi cam permiţi,dragă...cum te chema, deşi ne ştim de foarte puţin timp.
-Eh, iarta-mă! Dar am un sentiment de parcă ne-am ştii de o veşnicie. Tu eşti Oana, fata cu care stau în bancă, prietena mea bună. Unde stai ? mă  întrebă schiţând un zâmbet finuţ
-Huh?! Ce ?Ăăă, aleea Crinilor nr 25.
-Uau , câtă coincidenţă.
Am decis să mergem împreună.Începu să-mi povestească diferite chestii, mai mult sau mai puţin interesante. Ceva mă facea să mă simt bine în prezenţa lui chiar dacă vorbea foarte mult. Mă simţeam fericită că aveam cu cine merge inapoi spre casă şi că cineva mă considera deja prietenul său. Eram total scufundată în gânduri.
-Hei, tu eşti atentă la ce zic aici?
- Ce?Nu…ăăh, ba da. Continuă, sună bine ce-mi povesteşti. Chiar îmi place.
-Serios? Ok, şi cum spuneam...
Nu-i mai tăcea gura. Îmi aducea aminte de mine atunci când mă întâlneam cu prietena mea cea mai bună. Locuia la doar două blocuri depărtare.
Ma lăsat în faţa blocului şi şi-a continuat drumul . Intrând, am preferat să urc scăriile decât să merg cu liftul, deşi stăteam la etajul trei şi aveam de urcat ceva scării. Ajunsă în faţa uşi , mi-am scos cheile din ghiozdan şi am intrat. Stăteam cu chirie la o fată de vreo 20 şi ceva de ani care era la facultate în ultimul an,prietenă de familie. De moment ce nu era acasă, am întrat şi m-am dus să mă uit prin apartament. Încă de la intrare se simţea un miros superb de beţişoare parfumate.Părea destul de mare. O baie chiar foarte spaţioasă pentru un apartament, la intrare era un hol cu pereţii de culoare verde deschis şi parchetul culoarea nucului, bucătărie, sufragerie şi două dormitoare.Unu din ele era cam gol.Atunci mi-am dat seama că acela va urma să fie al meu, aşa că mi-am dus lucrurile acolo. Era un loc destul de îngrijit pentru o singura persoană, iar asta mă bucura.Urăsc dezordinea, mizeria şi toate cele. După ce am terminat de făcut un tur, m-am aşezat pe o canapea în sufragerie, mi-am luat o carte de citit şi am aşteptat-o pe Julia.
După patruzeci şi cinci de minute se auzi uşa holului. Atunci m-am ridicat de pe canapea, am lasat cartea jos şi m-am îndreptat către aceasta cam amorţită.
Datorită siluetei pe care o avea nu se observa că nu este prea înaltă. Părul ei de culoare roşie şi ochii mici şi migdalaţi o faceau să pară o păpuşă barbie.


Editat de Berry: Nu ai 30 de randuri. Mai descrie ceva cat sa mai faci vreo 3-4 randuri.