Cioburi de singurătate

Am facut si eu un fic, stiu ca nu sunt buna la scris dar mna, astept critici.









Ce faci atunci când eşti cuprins de dorinţa pentru sange? Atunci când innebuneşti şi ucizi fară să-ţi pese măcar pentru o secundă de viaţa celor din jurul tau, atunci când eşti răpus de durere si de ură. Când vrei să dispari, dar totuşi nu poţi. Când toţi din jurul tău te ocolesc si rămâi singur paralizat de neputinţă. Când vrei să simţi o urmă de iubire chiar dacă esti un om ce nu va primi iertare din partea lui Dumnezeu. Atunci când lacrimile tale nu mai au valoare. Sau atunci când ai mai vrea să-i vezi doar o dată chipul dar natura e împotriva ta. Răspunsul e simplu, rămâi în agonie, părăsit de toţi, căzând într-o groapa fără sfarsit, amintindu-ţi toate păcatele comise fără a putea schimba ceva.







Stau în genunchi pe podeaua rece, paralizată de frică. Se aud bătai în uşa veche de lemn a camerei, care devin tot mai intense, e el, a venit. Din nou aceeaşi poveste, ma intreb pentru cât timp o sa-şi mai bată joc de mine. În cele din urmă uşa cedează, auzindu-se o bubuitură. Îmi intorc capul spre locul din care s-a auzit zgomotul, spaima pătrunde-n mine când văd cel rânjet pervers. Întelegând semnificaţia acelui zâmbet, mă ridic în picioare şi mă uit de sus la el, încercand să îi spun că n-o să-l las să facă ce vrea el. Se indreaptă cu paşi repezi spre mine. Inima începe să-mi bată tot mai tare. Mă apuca de par si mă tranteste in pat, el  punându-se peste mine. La auzul zgomotului făcut de fermoarul de la pantaloni încep să mă nelinistesc, ochii mă înţeapă tot mai tare, până la urma siroaie de lacrimi  ies din ei. Acesta începe să mă dezbrace până ce ajung în lenjerie intimă. Il implor să se oprească, dar el nu mă ascultă şi continuă, incepând să mă sărute brutal de la gât în jos.




Cu puţina forţă pe care o am reuşesc să îl dau jos de pe mine şi încep să alerg până în bucătărie. Nu ştiam ce să fac sau unde să merg ca să scap de el, eram îngrozită. În cele din urma ajunge şi aşa zisul meu tată în bucătărie. Se apropie înspăimântător de mult de mine. Stăm faţă-n faţă, luptându-ne cu privirile, până când el îmi dă o palmă.  Nişte ganduri nebune îmi trec prin minte. “ Oare dacă el n-ar mai exista aş fi mai fericită? “. Un mic zâmbet mi se schiţează pe faţă. Iau un cutit de pe masă, strângându-l cu putere, îl indrept spre el. Îl uram. Acesta începe să râdă.







Mă amuză siguranţa cu care vorbeşte, însă avea dreptate, înainte eram fata timidă fără prieteni. Dar asta a fost în trecut, trebuia să mă schimb, iar ăsta ar fi fost primul pas. Trag aer în piept, mâna îmi tremură, dar intr-un final îi înfig cuţitul în stomac. Un sentiment ciudat mă cuprinde, eram într-o stare de extaz, îmi doream mai mult. Mai iau un cuţit, iar în următoarea secundă capul lui era pe podea şi eu eram stropită de sânge. Simţeam cum clocotea sângele in mine, îmi plăcea.  Mă indrept cu paşi mici spre oglindă, eram plină de sânge.







Oftez, imi dau seama că am uitat un lucru important, mama o să vină imediat acasă iar el zace pe podea. Iau cuţitele pline de sânge, le spal şi apoi le bag într-un sertar. Mă întrept spre baie pentru a face un duş şi ca să mă gândesc la un eventual scenariu pe care sa il spun lui Karin când vine acasă.

Ies din baie îmbrăcată destul de comod şi îmi prind părul într-o coadă de cal. Cobor scările, mă duc în bucătărie şi încerc să-mi intru în rol. Aud zgomotul făcut de cheie lu Karin şi mă îndrept spre uşă pentru a întâmpina. Lacrimile false încep să-mi iasă din ochi. Mama se uita blând la mine iar eu o iau de mână şi o trag în bucatarie, unde se afla cadavrul bărbatului. Ochii ei ce emanau înainte căldura devin reci atunci când vede trupul soţului ei plin de sânge. Speriată se uită la mine, întrebându-mă ce s-a intamplat.







Aceasta izbucneşte în plâns, uitându-se din când in când la bărbat. Femeia îmbrăţişează trupul fără cap şi pentru o secundă se uita urât la mine şi mă întreabă unde eram atunci. Mă încrunt şi îi răspund sec “ în baie “. Mă enerva lipsa ei de încredere, dau să plec dar aceasta mă prinde de mână.







Dau din cap în semn că nu, speram să mă creadă. Mă uit atent la ea, era speriată. Îi era teamă de mine? În ochii ei se putea vedea o urmă de ură. Mă apropriu încet de ea şi o îmbrăţişez, dar aceasta rupe îmbrăţişarea şi îmi dă o palmă. Rămân surprinsă la reacţia femeii. Oftez, mă duc în camera mea, murmurând câteva cuvinte.

1. Păcat că nu e cu personaje originale. 
2. Ai trecut prea repede de la ce se întâmpla în cameră, unde nu știu dacă era tatăl ei sau altcineva și dacă era altcineva, ce s-a întâmplat cu el?
3. Apoi acțiunea a devenit din ce în ce mai grăbită. Crede-mă că în viața reală după ce trece extazul provocat de adrenalină și realizezi ce se întâmplă, te panichezi, mai ales dacă așa ceva nu s-a mai întâmplat înainte.
Edit:Eu zic ca pentru primul ei fic e bine.

BerryHD a scris:

1. Păcat că nu e cu personaje originale. 
2. Ai trecut prea repede de la ce se întâmpla în cameră, unde nu știu dacă era tatăl ei sau altcineva și dacă era altcineva, ce s-a întâmplat cu el?
3. Apoi acțiunea a devenit din ce în ce mai grăbită. Crede-mă că în viața reală după ce trece extazul provocat de adrenalină și realizezi ce se întâmplă, te panichezi, mai ales dacă așa ceva nu s-a mai întâmplat înainte.
Edit:Eu zic ca pentru primul ei fic e bine.

Daca si acum a facut o critica rautacioase, eu am spanzur! :]] In plus nu stiu ai voie sa editez atatea mesaje?Din cate stiu eu se editeaza si se scrie cu rosu doar cand cineva incalca o regula... Zic si eu :]]

````
Grabesti enorm de mult actiunea, iar descrierea este superficeala cand descri un potential viol si o crima e clar ca nu o scri in cateva randuri.Te-ai grabit destul de repede cu actiunea.Mai ales atunci cand ii taia capul, adica eu sunt o sadica inascuta Vreiam mai muul! :[ Va trebui sa ma multumesc cu atat. Oricum ce mai ai de gand sa faci acum cu ficul? Mai facut curioasa.

Dar chiar vă rog, de ce nu intrați de pe contul meu ca să puteți lăsa mesaje? Să vă dau și parola? 
Lăsați-mă Dumnezăului să-mi spun părerea, că nu mă interesează ce credeți voi despre ficul ei, că nu citiți voi din perspectiva mea.
De acord, doar am zis, n-am vrut sa fie rautacios si n-a fost o critica rautacioasa :))A, da..da te rog da-mi si parola ta, inclusiv la Facebook :)))

ce trist,imi place ficul tau si pentru primul tau fic e foarte bine,am citit multe ficuri de pe alte forumuri dar nu mi-au placut toate iar la unele dintre ele nu era primul lor fic